Glosar
Temperaturile și entalpiile de topire
Punctul de topire, precum și entalpia de fuziune sunt proprietăți termodinamice importante și utile.
Entalpia de fuziune a unei substanțe, cunoscută și sub denumirea de căldură latentă, este o măsură a aportului de energie, de obicei căldură, care este necesară pentru a transforma o substanță din stare solidă în stare lichidă.
Punctul de topire al unei substanțe este temperatura la care aceasta își schimbă starea din solid (cristalin) în lichid (topitură izotropică). Ca exemplu, punctul de topire al nichelului este reprezentat mai jos, unde topirea începe la o temperatură de debut extrapolată de 1455°C.
Temperatura de vârf detectată la 1468°C depinde de anumiți factori de influență cum ar fi, de exemplu, masa probei sau viteza de încălzire.
La punctul de topire, fazele solidă și lichidă există în echilibru. Punctul de topire al unei substanțe depinde de presiune și este de obicei specificat la presiunea standard.
Efectele de topire pot fi determinate cu ușurință ca procese EndotermiceO tranziție de probă sau o reacție este endotermă dacă este nevoie de căldură pentru conversie.endotermice cu un grad ridicat de fiabilitate și precizie prin calorimetrie diferențială cu baleiaj(DSC).
În plus, dilatometria este, de asemenea, o metodă fezabilă pentru proceduri precum determinarea punctului de topire.

