sfaturi și trucuri
Importanța geometriei eșantionului pentru măsurătorile LFA
Pentru probe solide, suporturile de probe LFA sunt disponibile în diferite dimensiuni și geometrii.
Grosimea maximă a probei depinde de difuzivitatea/conductivitatea termică a materialului care urmează să fie testat. În general, grosimea probei este recomandată să fie de cel mult 6 mm. Cu toate acestea, raportul dintre dimensiunea și grosimea eșantionului este decisiv pentru obținerea unor rezultate precise ale măsurătorilor.
Următoarele teste ar trebui să demonstreze influența acestui raport asupra rezultatelor LFA și să prezinte o linie directoare pentru utilizator.
În acest exemplu, au fost utilizate patru probe Pyroceram 9606 cu geometrii diferite:
| Suprafață pătrată/diametru | Grosime |
|---|---|
| 8 mm x 8 mm | 2 mm |
| 8 mm | 2 mm |
| 6 mm x 6 mm | 1 mm |
| 6 mm | 1 mm |
LFA 467 HyperFlash® a fost utilizat cu ZoomOptics setat la 70%.
Graficul prezintă difuzivitatea termică măsurată comparativ cu valorile din literatură între temperatura camerei și 500°C. Curba de 3% (gri, punctată) reprezintă abaterea de la valorile din literatură. Se poate observa în mod clar că toate punctele de măsurare se încadrează în limitele de ±3%, ceea ce indică precizia ridicată a LFA 467 HyperFlash®. Cu toate acestea, se poate observa, de asemenea, că rezultatele testării probelor large (verde) sunt apropiate de liniile de abatere din literatura de specialitate (gri), în timp ce rezultatele probelor small (albastru) sunt aproape identice cu valorile din literatura de specialitate (negru). Acest lucru demonstrează în mod clar că precizia nu depinde doar, așa cum s-a presupus, de dimensiunea probei, ci este influențată în principal de raportul dintre dimensiune și grosime.
Aceste teste demonstrează că măsurătorile LFA ar trebui efectuate pe eșantioane cu un raport dimensiune/grosime de ≥5:1. Dacă se ia în considerare acest raport, influența dimensiunii probei asupra rezultatelor este nesemnificativă.